Rezervaţia ,,Prutul de Jos", a fost creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafaţă de 1755,4 ha. Este situată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al rîului Prut, ultimul mare afluient al Dunării. Este flancată de localităţile Slobozia Mare şi Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România). Scopul creării: protecţia, păstrarea şi studierea ecosistemului de baltă şi luncă inundabilă şi crearea condiţiilor favorabile pentru reproducerea speciilor rare, a celor pe cale de dispariţie şi a altor specii de plante şi animale. Valoarea universală a patrimoniului natural a fost recunoscută prin declararea ca zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor acvatice - Convenţia Ramsar, ,,Lacurile Prutului de Jos"(Poziţia 1029).Suprafaţa totală a rezervaţiei este de 1755,4 ha, dintre care: păşuni – 124, păduri – 366, luncă inundabilă – 610, alunecări de teren – 4,4, alte terenuri – 23 ha.
Lacul Beleu are o suprafaţă de 628 ha și este un relict al Limanului Dunărean de apă dulce. Este un monument al naturii de mare valoare ştiinţifică, culturală şi estetică cu dimensiunile: lăţime – 2 km, lungime – 5 km, adâncime medie – 0,5-1,5 m, adâncime maximă – 4,2 m. În cadrul rezervaţiei a fost delimitată Zona cu protecţie integrală pe o suprafaţă de 168,3 ha – un teritoriu unic unde s-au păstrat complexe floristice şi faunistice specifice şi caracteristice ecosistemelor acva-palustre. În prezent, acestui complex acvatic îi sunt caracteristice peste 27 specii de peşti. Varietatea ihtiofaunei este determinată de cea a rîului Prut şi fluviului Dunărea. Dintre speciile întîlnite, putem menţiona: plătica (Abramis brama), babuşca (Rutilus rutilus), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Lucioperca lucioperca), somnul (Silurus glanis), rizeavca (Alosa kessleri pontica), biban soare (Lepomis gibbosus), ştiuca (Esox lucius) şi specii rare precum: lostriţa (Hucho hucho), ţigănuşul (Umbra krameri), văduviţa (Leuciscus idus), pietrar (Zingel zingel).
Lumea păsărilor ,,Prutului de Jos" este reprezentată de peste 220 de specii, dintre care 47 sunt specii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional. Pe acvatoria lacului, în dependenţă de perioada anului, pot fi observate păsări precum: egrete, cormorani, ţigănuşi, pescăruşi, raţe, gâşte, lebede, chire de baltă, corcodei, lişiţe, nagâţi, stârci, precum şi coloniile de sute sau chiar mii de pelicani. Pe teritoriul Rezervaţiei se întîlnesc 7 specii de reptile sau 50 % din numărul total de specii din Republică. Dintre speciile rare: broasca ţestoasă de baltă (Emys orbicularis) şi şarpele cu abdomen galben (Coluber caspius).
Amfibienii sunt reprezentaţi de 9 specii, specia rară- broasca brună de cîmp (Pelobates fuscus). Porţiunii de traseu gârla Năvodului - gârla Rotarului îi sunt specifice speciile de plante de luncă şi stufărişul.
Rezervației ,,PRUTUL DE JOS”, zonă naturală cu însușiri proprii și cu o bogăție botanică excepțională, care adăpostește în habitatele sale diverse, de mare valoare conservativă, numeroase plante rare, amenițate, vulnerabile. Rezervația ,,Pruul de Jos”este o unitate fizico-geografică aparte, în care întinderile de apă a lacului Beleu și a celor patru gârle/canale, și cele de uscat alternează și se întrepătrund, generând o diversitate de ecosisteme acvatice, palustre, patricole, forestiere și terestre. Genofondul rezervației este reprezentat prin 314 de taxoni, dintre care arbori și arbuștri - 21, liane – 5 și plante vasculare – 288. Este semnificativ faptul că în rezervație cresc 9 specii de plante rare, dintre care 6 specii sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, și anume: Nymphaea alba L. - Nufăr alb, Trapa natans L.- Cornaci, Salvinia natans (L.) All. – Peștișoară natantă, Thelipteris palustris Schott. - Papilarie palustră, Vitis sylvestris C. C. Gmel. – Văță de pădure, Cyperus glomeratus L. - Cyperus glomeratus.
